"Mă doare'n cur"

De ceva vreme mă gândeam cu e să te doară în cur de toate şi de toţi. Eu nu mi-aş putea imagina o astfel de situaţie în ceea ce mă priveşte. Deşi...


Stau să mă întreb... de ce să nu mă doară în cur? Adică ... ce mă ţine de la a dezvolta o durere suverana în cur? Ce mă ţine de la a deveni un inapt sentimental şi un cinic?

Mi-am luat destule frâne, am privit cum alţi oameni care nu meritau asta işi iau frâne. Am constatat în multe situaţii ca viaţa e de căcat şi ca oamenii sunt de căcat. Cu toate astea refuz cu obstinaţie să suport durerea în cur. Prefer să suport dureri de cap, prefer să suport dureri de suflet, prefer chiar să suport dureri fizice... înainte de a suporta durerea în cur.

Mi se pare că atunci când te doare cu adevărat în cur...persoana sau lucrul sau... în fine, acţiunea de care te doare în cur... sunt cumva perimate. Sunt cumva moarte de la sine iar durerea în cur e doar o consecinţa a ... acelui deces, a acelui van care s-a creat între mine şi ... obiectul durerii în cur.

Adică... nu ştiu, mie mi se pare greu sa te doară în cur de o persoană "vie", de o persoana care salăşuieşte cumva în tine, de o persoană care poate să te ţina treaz, poate să te facă să te simţi, la rândul tău, viu. Bine, recunosc, poate e ură, poate e dragoste, poate e compasiune, dar sigur e ceva. La fel si cu fotbalul, sau cu alte sporturi care te interesează, nu poţi să ramâi indiferent. Da, poti să rămâi indiferent la alt nivel. Poţi sa refuzi să cunoşti o persoană, sau să te temi de ce ar putea ea să-ţi facă şi să o indepărtezi .... pentru că aşa se face, asa e cel mai usor, aşa e...cel mai comod. Dar nu e cel mai frumos lucru să iei o peroana posibil incomodă şi să încerci să o cunoşti, să-i iei măsura, să vezi dacă ti se potriveşte? Şi mai mult... nu e cel mai frumos lucru să... să faci acea persoană incomodă parte din tine şi parte din sufletul tău? Şi chiar dacă nu explorezi, totuşi iei o decizie, asta însemnă că premeditezi durerea în cur, că nu e naturală, că nu vine de la sine. Că o creezi ca pe un adăpost în faţa unor temeri… ca un paravan ridicat deopotrivă în calea fericirii şi nefericirii.

Naiba mai ştie, cert e că durerea în cur nu e o soluţie aceptabilă... după cum spuneam... e mai curând o formă de ucidere a unor posibilităţi, şi, da, aş vrea sa pot să le ucid pe cele greu accesibile şi dureroase... dar sufletul meu nu poate să lase asta să se întâmple.