Detaliile fac marii pipili, cam asta e idee. United Center, candva in 1997, ultimul minut al meciului 6 al finalei NBA. Bulls conduc finala cu 3-2 si mai au nevoie de o singura victorie pentru a castiga. Ulitmul meci, daca s-ar ajunge la egalitate s-ar juca in Utah. Cu vreo jumatate de minut inainte de final era egalitate. Jordan(acel Michael Jordan) revenea dupa o problema medicala...nu-mi aduc aminte ce si mi-e prea lene sa caut. Parca vad si acum faza. Steve Kerr il chema pe tipul care a inscris...ati auzit de el? Toti se asteptau ca Jordan sa arunce, sa traga echipa dupa el, sa pull the rabbit out of the hat...nu... Jordan, care e vremea aia rata doar asa...accidental si care considera presiunea un stimulent a pasat. A pasat la Kerr care a scris istoria Finalei. Bine, dupa aia a mai inscris si ...cineva, nu mai tin minte cine...ideea era ca oricat de mult ai vrea, oricat de sigur ai fi pe tine, oricat de tare ti-ai dori acel final shot, acel...orice, in orice domeniu...de la sport la politica si viata de zi cu zi, la ....ce vrei tu, oricat de mult ti-ai dori sa fii tu cel care "trage cortina"...uneori, doar uneori, e mai important the final outcome, indiferent de numele pe care il porti. Numele meu e Vlad si ieri mi-am adus aminte de doua lucruri: de ce iubesc un om cum nu cred ca am mai facut-o vreodata si ca uneori, doar uneori, a castiga nu inseamna a inchide tu jocul...ci doar a face turul de onoare cand jocul se va fi sfarsit. E...detaliul care face diferenta:)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Spre finalul betiei, cand toata lumea se pregateste sa plece acasa, ultimul paharel de bautura face diferenta. Chiar daca nu mai reusesti sa il golesti pana la fund, important este sa te mai poti tine pe picioare cat sa faci turul de onoare. Deci... cand bem? (Ghici Cine-i :D)
RăspundețiȘtergere:)mi-ai asternut un zambet pe buze intr-o zi tare mohorata. Actually, finalul sfasietor de frumos a facut-o. Am oftat greoi cand am inceput sa citesc postul... iarasi stiinta si tehnica? Am avut, pentru o fractiune de secunda, gandul (nebun acum) de a abandona textul dar stiam ca nu-mi va lua mai mult de 3 minute din viata, cat de putin. Cat de mult ma bucur ca am continuat.
RăspundețiȘtergereE cel mai frumos post de pe blogul asta :) Parerea mea. Si... ma bucur pentru tine. Sper ca jocul s-a sfarsit (si in sufletul tau) si, mult mai mult, sper ca ai facut turul de onoare. Felicitari!
@Anonim 1: Habar nu am cine-i-cine dar stiu sigur ca in weekend o sa beau cu unul dintre suspecti, in speta dl Ghita:). Bine, o sa ne prefacem ca bem dar tot o sa fie fun.
RăspundețiȘtergere@Anonim 2: No tur de onoare, doar realizarea a ceea ce am spus in post. Dar nu cred ca la ce ma refeream eu era tocmai un joc si nu, e ceva ce nu se poate sfarsi. E ceva, ca sa fiu putin agramat in exprimare, "putin mai imuabil". Cel mai probabil in forma de iubire asa...totala:)...deplina...samd. So, nu, never gonna give it up, never gonna give her up, no matter what. And, again, not a game:), just love
And isn't love a game?
RăspundețiȘtergereNope, don't think so. In a game there are winners and loosers and, in my opinion, true love means that you don't contend with your parter but cooperate. Neither should loose and both should win. But that's just me being simplistic.
RăspundețiȘtergereAnonim 1 revine... Ba ce m-ai ghicit! :)
RăspundețiȘtergere